pastă de dinți
Pasta de dinți naturală BIPA
Igiena orală corectă este importantă pentru sănătatea dinților și gingiilor. Dar o dantură sănătoasă nu este numai o problemă de estetică, prin sănătatea dinților se evită și alte probleme de sănătate. Dantura sănătoasă reprezintă o posibilitate de evitare a unor probleme digestive. În același timp, o dantură sănătoasă vă va ajuta să vorbiți corect.
În primul rând, igiena orală corectă înseamnă întreținerea și curățarea corecte a danturii. Se recomandă periajul dinților după fiecare masă sau gustare și înainte de culcare. În acest fel se asigură o bună curățare și igienizare a cavității bucale prevenind afecțiunile cavității bucale precum gingivita și parodontoza.
În cazul în care igiena dentară este deficitară există posibilitatea apariției bolilor de natură orală, prima dintre acstea fiind gingivita. Gingivita reprezintă o afecțiune a gingiei cauzată de înmulțirea bacteriilor aflate în placa bacteriană. Alături de igiena orală deficitară sau incorectă, există și alte cauze care produc boli ale cavității bucale: fumatul, factori genetici, boli imune (diabet, SIDA), dieta incorectă.
Pasta de dinți BIPA pe bază de argilă este un produs unic, care se diferențiază de pastele de dinți obișnuite prin compoziția naturală, fiind utilizate ingrediente valoroase, 100% naturale.
Pasta de dinți BIPA nu conține fluor și spumanți (SLS), substanțe nocive, cu un grad mare de toxicitate, pentru organismul uman.
Pasta de dinți BIPA este potrivită pentru periajul zilnic. Este recomandată pentru afecțiunile gingivale.
Unele sortimente sunt potrivite pentru persoanele care fac tratament homeopat.
Afecțiuni ale dinților și gingiilor pentru care se recomandă Pastele de dinți naturale BIPA
Gingivita
Gingivita este o boală care afectează doar gingia (țesutul care înconjoară dinții). Bolile gingiilor sunt progresive și se întind sub linia de inserție a gingiei, afectând țesuturile de suport ale dinților și osul, apărând parodontopatia. Gingivita se manifestă prin gingii roșii, inflamate, care sângerează cu ușurință la periaj. Deoarece gingivita nu cauzează, de obicei durere, majoritatea oamenilor nu urmează tratamentul necesar.
Parodontopatia
Parodontopatia apare cand bolile gingiilor progresează. Gingia se desprinde de pe dinți, lăsând spații adânci, unde bacteriile se pot dezvolta și distruge osul în care dinții sunt fixați. Gingiile se retrag ducând la aspectul de dinți lungi. Dinții devin mobili, pot cădea sau trebuie extrași.
Aftele bucale
Aftele sunt răni superficiale a mucoasei bucale. Au forma unei ulcerații dureroase, clar delimitate, de culoare albă, sau ocazional galbenă, înconjurată de o membrană roșiatică. Aftele mici se vindecă de la sine în decursul a zece zile, fără a lăsa cicatrice. Totuși sunt foarte dureroase în tot acest timp, în special în momentul masticației. Cauzele formării aftelor sunt puțin cunoscute, deși au fost identificate anumite elemente ce favorizează apariția acestora, precum factori ereditari, anumite alimente (alimente bogate în histamine, adică branza cu mucegai, nuci, alune, ciocolată, caise, ananas, căpșuni, zmeură, lămâie etc.), trauma fizică (mușcarea mucoasei bucale, aparatele dentare și protezele, perierea agresivă a dinților), anumite medicații, stresul, hormonii (ciclul menstrual, sarcina) sau fenomene imunologice. Frecvența apariției aftelor bucale este de 42% pe gingii și 32% pe obraji, restul aparițiilor fiind localizate pe vârful limbii, pe buze și pe cerul gurii.
Paradontoza
Paradontoza, o boală stomatologică foarte frecventă, constă în afectarea sistemului de susținere a dintelui în alveolă. Cauza principală este de natură microbiană și afectează mai întâi gingiile, acestea se tumefiază din cauza infecției produse de microbii aflați în placa bacteriană de la baza gingiilor. De la acest nivel, infecția înaintează - fără cale de întoarcere - spre alveola dentară, afectând aparatul de susținere a dintelui. Acesta devine mobil și poate să cadă chiar dacă este complet sănătos, fără nicio carie. Există și o predispoziție genetică spre paradontoză. Aceste persoane trebuie sa aibă o igienă bucală impecabilă. Se recomandă periajul dentar de cel putin două ori pe zi, neapărat seara înainte de culcare, timp de 3-4 minute, pentru a îndepărta cât mai bine resturile alimentare și pentru a da timp principiilor active din pasta de dinți să acționeze. Controalele stomatologice preventive trebuie făcute de două ori pe an, pentru îndepărtarea tartrului. Trebuie evitat fumatul și consumul exagerat de dulciuri.
Candidoza bucală
Candidoza bucală (orofaringiana) este o infecție determinată de ciuperci ce se dezvoltă la nivelul gurii, limbii și a gâtului. Candidoza bucală este mai frecventă la nou-născuți, sugari și bătrâni, dar poate să apară la orice altă vârstă. Candida, ciuperca ce determină candidoza bucală este prezentă în mod normal, în cantități mici, la nivelul gurii și a altor mucoase ale organismului. În mod obișnuit, ea nu produce leziuni. În condițiile apariției unor factori favorizanți, ciuperca se înmulțește excesiv și necontrolat invadând țesuturile din jur. Factorii care favorizează apariția candidozei sunt: un sistem imunitar deficitar (abilitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor este deteriorată); modificările hormonale din timpul sarcinii; nivelul crescut al glucozei în sânge; igiena orală precară (în special la cei cu proteze dentare); abuzul de antibiotice. Cei mai predispuși la apariția candidozei sunt sugarii (deoarece sistemul lor imun nu este complet dezvoltat) și bătrânii (datorită sistemului imunitar slăbit). Simptomele candidozei bucale la adulți sunt: senzație de arsură la nivelul gurii și a gâtului (de obicei acestea sunt simptome incipiente); pete albe aderente de mucoasa gurii și a limbii (țesutul din jurul acestor depozite albicioase este roșu și dureros iar dacă este frecat în timpul periajului dinților, poate sângera; apariția unui gust neplăcut sau a dificultăților de a gusta alimentele.
Stomatita
Cauzele care duc la dezvoltarea stomatitei sunt diverse, printre care se numără alergiile, virusul herpes simplex, micozele, cancerul bucal sau imunitatea scăzută.
Inflamaţiile alergice ale cavităţii bucale au caracter individual şi se manifestă diferit de la persoană la persoană, fiecare având alergenii faţă de care este sensibilizat. Aşadar, atât simptomele, cât şi tratamentele stomatitei depind în mod direct de cauza care a dus la apariţia afecţiunii.
Stomatita se caracterizează prin durere şi prin prezenţa unor ulceraţii la nivelul cavităţii bucale. În funcţie de tipul ei, stomatita prezintă diverse simptome:
Stomatita herpetică se manifestă prin febră însoţită de apariţia unor vezicule sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, gingii umflate, salivaţie excesivă, dificultate la înghiţire, respiraţie urât mirositoare.
Stomatita aftoasă se prezintă prin simptome precum senzaţia de arsură sau furnicături în cavitatea bucală înainte de apariţia altor manifestări, leziuni pe membrana mucoasă a cavităţii bucale, leziuni ce se transformă în ulceraţii, dificultate la înghiţire, respiraţie urât mirositoare.